Biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Hagigadar

Imagini

Descrierea obiectivului

Este o fostă mănăstire armenească de maici, construită în perioada 1512-1513 în satul Bulai, pe Dealul lui Bulai, „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit” (după cum a scris Nicolae Iorga) din comuna Moara, judeţul Suceava, aflată în apropierea drumului european (Fălticeni-Suceava), pe partea stângă, în vale, înainte de intrarea în municipiul Suceava. Ansamblul monastic este format din 2 obiective: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi Zidul de incintă. Numele armenesc Hagigadar înseamnă în limba armeană „îndeplinirea dorinţelor”. Biserica Mănăstirii a fost construită în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517), de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Cercetările arheologice au constatat trei etape în construcţia acestei biserici: În prima etapă, din anul 1512, s-a construit o biserică compusă numai din naos şi altar şi un sistem de boltire semisferică de tip calotă. Fundaţiile bisericii vechi sunt foarte solide. La baza unui picior de schelă, s-au descoperit şapte monede de argint din perioada de domnie a lui Bogdan al III-lea (1504-1517). A doua etapă de construcţie datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când s-a construit actualul pronaos (cu intrarea prin portalul de nord) şi o turlă octogonală. Cea de-a treia etapă a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când s-a demolat zidul care separa pronaosul de naos, iar biserica a dobândit actuala configuraţie volumetrică. Tot atunci s-au construit două pridvoare închise spaţioase, dintre care se mai păstrează astăzi doar cel de pe latura sudică. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, s-a construit zidul de incintă, care înconjoară mănăstirea. În perioada cât Bucovina s-a aflat sub stăpânirea austriacă (1775-1918), Mănăstirea Hagigadar a fost considerată o lungă perioadă un metoc de maici, fiind cunoscută ca „metocul cel armenesc” sau „Mitoc”, cu toate că aici nu au fost niciodată călugăriţe în sensul propriu al cuvântului, ci numai nişte femei retrase din lume, care duceau o viaţă austeră. Chiar dacă după primul război mondial colonia suceveană de armeni s-a micşorat, biserica de pe dealul Bulai şi-a păstrat renumele că ar avea virtuţi miraculoase. În anul 1943 arhimandritul Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin şi patriarh suprem al tuturor armenilor) a petrecut la Mănăstirea Hagigadar o perioadă de pregătire canonică, fiind instruit de către preotul stavrofor Mampré Biberian, care a stat cu el la Suceava şi l-a ajutat la învăţarea şi aprofundarea Liturghiei şi a regulilor Bisericii Armene. În anul 2001, hramul Mănăstirii Hagigadar a coincis şi cu sărbătorirea a 600 de ani de la înfiinţare a Episcopiei Armene din Suceava şi a 1700 de ani de când creştinismul este religie de stat în Armenia. În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi: - Icoana Maicii Domnului din altar - considerată a fi făcătoare de minuni; - o icoană a Sfinţilor Apostoli Bartolomeu şi Iacob, cu o inscripţie slavă; - icoanele celor patru evanghelişti de pe iconostas; - icoanele Sf. Arhidiacon Ştefan şi a Sf. Diacon Laurenţiu de pe uşile altarului - cu inscripţii în limba română În curtea mănăstirii se află două morminte armeneşti: - înaintea uşii de pe latura nordică a bisericii se află mormântul episcopului Grigor Zaharian, arhiepiscop al Eparhiei Armene din Basarabia, cu sediul la Chişinău (1813-1827). - al protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970) şi al soţiei sale, prezbitera Araxi Mandalian (1899-1979). El se află lângă zidul vestic al mănăstirii. Mănăstirea Hagigadar este un important loc de pelerinaj pentru armenii din România şi din diaspora. Începând din 1848, armenii au început să meargă acolo de două ori pe an în pelerinaje, ca urmare a făgăduinţei făcute lui Dumnezeu de a-i cruţa de holera asiatică, şi anume în duminica din preajma sărbătorii creştine a Adormirii Maicii Domnului (15 august) şi în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob (29 decembrie). Mănăstirea Hagigadar este cunoscută ca Mănăstirea Dorinţelor. Tradiţia orală spune că orice dorinţă pentru care credincioşii se roagă în această zi, li se va împlini, dacă vor respecta toate ritualurile.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Înapoi