Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți este cea mai importantă universitate din nordul Bucovinei. De asemeni, Universitatea se socoate una dintre cele mai vechi universități tradiționale din Ucraina. Situată în clădirea magnifică a oraşului modern Cernăuți complexul al universității este construit între anii 1864-1882 ca reşedinţă a mitropoliților din Bucovina, de către celebrul arhitect ceh - Josef Hlavka. Lucrul interior este efectuat de către artiști vienezi. Stilul clădirii conţine motivul dominant al arhitecturii bizantine și romanice.
Universitatea a fost înființată în 1875 cu numele de Universitate a lui Franz-Josefs, pe bazele liceului teologic. Inițial, limba de predare a fost germana, cu departamente separate pentru limba și literatura română și ucraineană.
De-a lungul timpului, evoluția sinuoasă a instituției a fost reflectată în frecvente schimbari ale denumimilor sale: Universitatea lui Franz Josephs (1875-1918), Universitatea regelui Carol I din Cernăuți (1919-1940) și Universitatea de Stat din Cernăuți de după 1940. Din 1989 Universitatea Nationala Cernauti a fost numit în numele unui proeminent scriitor bucovinean Yurij Fedkovych. În 2000 a fost acordat statusul de universitate națională.
Există 16 facultăți: Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Inginerie si Tehnologie, Facultatea de Limbi Străine, Facultatea de Istorie, Studii Politice și Relații Internaționale, Facultatea de Ştiinţa Calculatoarelor, Facultatea de Grafică și Arte Decorative, Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Asistență Socială, Facultatea de Matematică Aplicată, Facultatea de Fizică, Facultatea de Filologie, Facultatea de Filosofie și Teologie, Facultatea de Biologie, Ecologie și Biotehnologii, Facultatea de Educație Fizică și Sănătate, Facultatea de Chimie, Facultatea de Drept și Facultatea Generală al Universităţii de Arhitectură și Construcții.
Universitatea are 14 clădiri, grădină botanică, muzee zoologice și geologice, o editură, o bibliotecă cu peste 2,5 milioane de exemplare. Suprafața totală este de 110,800 de metri patrati.
Prin decizia sesiunii a Consiliului al Asociaţiei universităţilor europene, petrecute la Bruxelles în 15 ianuarie 2009, Universităţii naţionale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți i-a fost acordat locul de membru individual al acestei Asociaţii. (EUA www.eua.be).
La 28 iunie, în ziua de celebrare a 15-a aniversare a Constituției Ucrainei, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a făcut o decizie fatidica pentru statul ucrainean: de inclus ansamblu arhitectural al reședinței mitropoliților din Bucovina și Dalmația (acum Universitatea Națională "Yuriy Fedkovych" din Cernăuți) la prestigioasa listă a Patrimoniului Mondial - UNESCO World Heritage Site.
Universitatea „Ștefan cel Mare” este o instituție modernă cu o tradiție de 50 de ani în învățământul superior. În 2005 Universitatea a adoptat principiile Declarației de la Bologna și ale Magna Charta Universitatum.
Universitatea este situată în nord-estul României, în partea de sud a Bucovinei, într-o regiune cu o atmosferă pitorească și cu puternic accent pe tradiție, cultură și valori.
Cele 9 facultăți ale Universității oferă programe de licență cu o durată de 3 sau 4 ani, studii de masterat (2 ani) precum și studii doctorale în cadrul a șapte facultăți: Ingineria Alimentară, Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, Inginerie Mecanica, Mecatronica și Management, Istorie și Geografie, Litere și Științe ale Comunicării, Silvicultură și Științe Economice și Administrație Publică.
Obiectivele fundamentale ale Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava sunt în concordanță cu politicile Uniunii Europene, și anume: formarea de specialiști cu înalte calificări și competențe pentru a face faţă concurenţei mondiale, conturarea armonioasă a personalității studenților, încurajarea creativității și inovării pentru o dezvoltare continuă a cercetării științifice, evaluarea permanentă a performanțelor științifice ale membrilor comunității academice, precum și îmbunătățirea constantă a activităților educaționale și de cercetare științifică, cu scopul integrării structurale, calitative și economice de succes în cadrul sistemului european de învățământ superior.
Universitatea s-a dezvoltat continuu de la fondarea sa, iar în prezent campusul cuprinde aproximativ 64.762 de metri pătrați de facilități de predare, două săli de sport, un teren de sport cu gazon sintetic dotat cu sistem de acoperire balon cu aer cald în timpul iernii și cu un sistem de iluminare, precum și un Complex de Natație și Kinetoterapie.
Universitatea oferă cazare la standarde europene pentru peste 1000 de studenți în 4 cămine studențești. Un restaurant universitar renovat de 220 de locuri, 2 săli de expozitie, o bibliotecă cu 4 săli de lectură, numeroase săli de curs și laboratoare dotate cu echipamente necesare studiului și cercetării, toate acestea indică campusul USV a fi un spațiu propice dezvoltării și afirmării studenților și a cadrelor didactice. Nevoia dezvoltării, necesitatea deschiderii unor noi direcții în planul cercetării științifice și a formării specialiștilor, obligația asigurării unor condiții adecvate noilor cerințe au generat proiectul extinderii USV, prin planificarea unui al doilea campus. Noul campus va fi construit pe o suprafață de 30 de hectare și va cuprinde clădiri cu săli de curs, 4 clădiri moderne de cazare, laboratoare de cercetare pentru nanotehnologii și biotehnologii, o arenă de sport cu 4000 de locuri, un restaurant universitar, un parc dendrologic și o grădină botanică, un bazin de înot de dimensiuni olimpice, terenuri de sport etc.
Muzeul regional din Cernăuți conține cea mai mare colecție de materiale și documente cu privire la istoria, etnografia și cultura Bucovinei de Nord.
În Bucovina prima încercare de a crea un muzeu a fost făcută în 1863 de către amatorii de antichitate. Doar abia în 14 mai 1893, prin eforturile cercetătorului etnograf al timpurilor celor K.A.Romştorfer a fost înfiinţat şi solemn deschis Muzeul Regional Bucovina, care a funcționat fără întrerupere până la Primul Război Mondial, și, ulterior, a fost înfiinţat şi Muzeul industrial. În ajunul Primului Război Mondial Muzeul Regional Bucovina a avut o foarte bună colecție de exponate, printre care se enumerau şi obiecte unice.
În perioada Primului Război Mondial şi, deasemeni, în anii 20 a secolului XX muzeele de pe meleagurile noastre au încetat activitatea sa și abia în luna decembrie anul 1935 Muzeu Industrial şi Regional au fost unite într-un singur muzeu. Cinci ani mai târziu, în 1940, pe baza acestor muzee a fost creat Muzeul Regional Cernăuți, care a deschis expoziția sa în fosta reședință a mitropoliților din Bucovina, iar din 1956 muzeul s-a transferat în sediul fostului Consistoriu al Fundației religioase din Bucovina, strada O.Kobylyanska, 28.
Toate exponatele moderne ale Muzeului Regional Cernăuți, care se referă la patrimoniul său, au valoare istorică și regională. Un loc important în colecțiile etnografice se remarcă colecțiilor de arme, cărţi vechi, icoane, ouă încondeate și altele.
O mare parte din piesele care au supravieţuit se atribuie grupului istoric de conservare, ce constituie aproape 500 de unități. Acestea sunt şi cele mai valoroase artefacte deținute de muzeu – manuscrise şi incunabule, adică, cărți tipărite înainte de anul 1825.
Printre alte piese păstrate în muzeu merită o atenție deosebită şi steagul oraşului Cernăuți, care a fost pregătit la aniversarea de 500 de ani de la prima atestare documentară a oraşului, care a fost sărbătorită la un nivel înalt de către cernăuţeni în 1908. Împreună cu steagul au fost pregătite și cinci panglici comemorative de către societățile naționale ale ţinutului și alţi cetăţeni, care şi acum, împreună cu steagul se exponează în sălile muzeului.
Cea mai mare parte a exponatelor care au fost moștenite de la Muzeul Provincial, care fac parte acum din grupul istoric de conservare sunt elemente etnografice: obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte, unelte ale secolelor XVIII-XIX și probe de produse ale companiilor din Bucovina (jumătatea a doua a secolului XIX - începutul secolului XX).
Printre lucrările de artă și meșteșuguri, deasemenea, se întâlnesc şi exponate colectate de către lucrătorii Muzeul Regional Bucovina, ce depăşesc numărul de peste o sută. Îndeosebi, aceste sunt modele de broderie din toată Bucovina de Nord, tipice pentru a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX.
Este necesar să se evidențieze patrimoniului arheologic al Muzeului Regional Bucovina. În număr de 150 de obiecțe, aproape toate dintre ele pot fi clasificate ca unice.
Printre obiectele moştenite de la Muzeul Regional Bucovina, deasemenea, sunt incluse şi aproximativ 70 de fotografii. Vechi, necalitative, îngălbenite de timp, care ne întorc înapoi la evenimentele care au avut loc pe meleagurile ţinutului în a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX. Prin intermediul acestora față-în-față ne întâlnim cu reprezentanții diferitor grupuri etnice care locuiau în Bucovina, împreună cu ei călătorim pe străzile orașelor și satelor acestui ţinut pictoresc.
Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Suceava a fost înfiinţată în anul 2001 în baza H.G. nr. 286/8 martie 2001, fiind un serviciu judeţean deconcentrat, cu personalitate juridică, al Ministerului Culturii.
Principalele atribuţii ale Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional sunt legate de protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional. Astfel, specialiştii instituţiei participă la acţiuni de control privind respectarea legislaţiei referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe. Direcţia avizează înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea instituţiilor publice de cultură şi a aşezămintelor culturale care funcţionează sub autoritatea consiliilor judeţene sau locale. Prin intermediul acesteia, ministerul de resort finanţează programe, proiecte şi acţiuni culturale, sprijină activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul culturii. Direcţia colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru dezvoltarea bazei materiale, diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor culturale necesare comunităţilor locale.
Acest serviciu public deconcentrat al guvernului iniţiază şi sprijină acţiuni de revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a ocupaţiilor specifice tradiţionale, susţine activităţile de formare a specialiştilor şi meseriaşilor în domeniul artizanatului şi meşteşugurilor tradiţionale, editează sau sprijină publicaţii de specialitate şi de informare în domeniul culturii şi artei.
La nivelul judeţului Suceava această instituţie îndeplineşte atribuţiile Ministerului Culturii în domeniul cultelor şi asigură, potrivit legii, monitorizarea activităţilor derulate în cadrul Programul prioritar naţional pentru dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban.
Muzeul Bucovinei Suceava a fost înfiinţat în anul 1900 sub numele de Muzeul oraşului Suceava. Evoluţia sinuoasă a instituţiei, de-a lungul timpului, s-a manifestat inclusiv în desele schimbări ale denumirii sale: Muzeul Oraşului Suceava, Muzeul Orăşenesc, Muzeul Regional, Muzeul Judeţean (după 1968), Muzeul Bucovinei (după 1990), Muzeul Naţional al Bucovinei (după 1994), Complexul Muzeal Bucovina (din 2002), Muzeul Bucovinei. În prezent, instituţia are secţii de arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă, memoriale, bibliotecă (peste 82.000 volume), Laborator zonal de restaurare şi conservare.
Muzeul a cunoscut o restructurare masivă în anii 1975 - 1980, când cea mai mare parte a etajului a fost modificată în vederea amenajării Secţiei de Istorie. Actuala structură funcţională a clădirii este diferenţiată prin spaţiul destinat expunerii, depozitării şi cercetării. Pornindu-se de la ideea caracteristică etapei dinainte de 1989, potrivit căreia structura de bază a unui muzeu trebuie să ilustreze pregnant trăsăturile caracteristice ale trecutului istoric, expoziţia de bază a Muzeului de Istorie a fost concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea naţională. Muzeul are 27 de săli.
Secţia de istorie prezintă material arheologic începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecţii de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Printre piesele excepţionale se numără: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopăneşti (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veşminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Muşat (1375 - 1391), veşminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic şi restaurate. Colecţia arme cuprinde diverse arme de foc şi arme albe din secolele XVIII-XX. Colecţia artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecţia memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiş; fondul carte veche, Biblioteca. Instituţia muzeală suceveană păstrează bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional.
Muzeul Bucovinei este unul dintre cei mai importanţi operatori culturali din regiune. Este unicul muzeu regional care cuprinde 12 unităţi subordonate şi deţine un patrimoniu bogat şi diversificat. Misiunea Muzeului este de a conserva şi de a prezenta publicului realităţi ale istoriei şi mediului bucovinean, folosind ca modalitate de expresie patrimoniul pe care muzeul îl posedă şi îl expune permanent sau temporar, cu ajutorul unor materiale explicative care să însoţească expunerea. De asemenea, ca misiune permanentă, revine muzeului şi obligaţia de a completa şi cerceta la nivel de excelenţă acest patrimoniu unic şi de a transmite informaţia culturală publicului larg. Pentru realizarea acestor obiective esenţiale instituţia are la dispoziţie spaţii adecvate şi modalităţi proprii de diseminare prin publicarea rezultatelor cercetării.
