| Coordonate GPS | (47.462631225586; 26.254043579102) |
| Regiunea (judeţul) | Suceava |
| Raionul | Rădăşeni |
| Localitatea | Rădăşeni |
| Adresa | sat. Rădăşeni |
| Categoria | Obiective religioase |
| Anul înfiinţării/prima atestare | 1622 |
| Grupul etnic | Rom |
Biserica este amplasată pe un deal al localităţii, într-un spaţiu foarte pitoresc. Drumul spre biserică poate fi străbătut atât cu maşina cât şi pe jos. Aceasta biserică - monument istoric – are pereţii din lemn iar acoperişul este din şindrila. In curtea bisericii se găseşte casa de prăznuire, turnul clopotniţei este construit din lemn şi acoperit cu tablă. Biserica de lemn din Rădăşeni ocupa 204 metri pătraţi, din totalul de 3.433 metri pătraţi pe care îi are curtea bisericii. Biserica Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina din Rădăşeni, ctitoria lui Tomşa-Vodă, a fost construită între anii 1611-1622. Cu vechea sa istorie, încă din vremea Domnitorului Ştefan Tomşa, Biserica aduce şi astăzi pace şi binecuvântare precum şi mândria de a fi locuitor al acestor meleaguri. La începutul secolului al XVII lea, pe tronul Moldovei ajunge domnitorul Ştefan Tomşa, care, la rugămintea oamenilor, a dăruit rădăşenilor o bucată de pământ şi le-a construit o biserică. Tradiţia locului mai mărturiseşte şi faptul ca Ştefan Tomşa ar fi învăţat carte în satul Rădăşeni, unde şi-a petrecut o parte din copilărie. Fiind legat sufleteşte de aceste meleaguri, când ajunge domnitor, el înalţă o biserică la Rădăşeni, dar nu înainte de a declara satul drept „sat domnesc”. O dovadă a faptului că biserica este ctitorită de Ştefan Tomşa este şi o linguriţă de aur, care astăzi se află la Mănăstirea Neamţ, cu următoarea inscripţie gravată: „si am dăruit-o pre ea spre a se ruga pentru noi în Biserica din Rădăşeni, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ştefan Vv. Tomisevici (Tomşa) 1621-1623.” Biserica a fost ridicată de meşteri anonimi, din lemn, pe o temelie de piatră, ulterior a suferit modificări care i-au schimbat aspectul iniţial. Pridvorul a fost adăugat în anul 1909. Se pare că pictura a fost realizată de meşteri conduşi de Iulian Ieromonahul, în 1876, din acest an datând şi policandrul. Actuala pictură de pe bolta naosului şi din altar datează din anii 1935-1938 şi a fost executată de pictorii Victor Gallin şi Ştefan Streinu din Botoşani. Dintre temele iconografice atrage atenţia în mod deosebit tabloul votiv, unde sunt reprezentaţi, pe peretele sudic, Voievodul Ştefan Tomşa al II-lea şi Elena Doamna, ţinând în mâini chivotul bisericii. Începând din anul 1996, timp de 8 ani, a suferit o reparaţie capitală, intrând într-un amplu proces de restaurare, încercându-se readucerea ei la starea iniţială şi eliberarea de toate elementele care stricau stilul iniţial. Restaurarea a atins toate elementele bisericii, începând cu temelia şi terminând cu acoperişul. Pictura a fost curăţată de fumul depus şi s-a scos la suprafaţă primul strat de pictură, de o frumuseţe remarcabilă.
