Dealul Ruina

Imagini

Descrierea obiectivului

Situl arheologic de la Siret – Dealul Ruina a fost locuit în două epoci istorice diferite: eneolitic (cultura Cucuteni, faza B) şi prima epocă a fierului (cultura Gáva Holihrady, grupul Grăniceşti). Aşezarea hallstattiană ocupă câteva zeci de hectare, fiind una dintre cele mai mari aşezări din această perioadă de la răsărit de Carpaţi și permite supravegherea văii râului Siret până la o distanță impresionantă. Probabil, așezarea se afla în legătură cu un punct de trecere a acestei importante artere de circulație. Cercetările au arătat că staţiunea era fortificată pe partea dinspre răsărit cu un şanţ dublat de val de pământ şi palisade de lemn. Acesta se află exact la limita dintre terenurile agricole de astăzi şi pădurea dinspre satul Pădureni şi reprezintă singurul aspect vizibil la suprafaţă din aşezarea de altădată. Locuinţele, de suprafaţă şi parţial adâncite, aparţinând la două perioade de ocupare, sunt aşezate la distanţă una de alta, dar sunt suficiente pentru a arăta caracterul civil al aşezării.Numele sitului are la origine, cel mai probabil, ruinele unui pichet grăniceresc austriac din perioada în care Bucovina a făcut parte din imperiul habsburgic şi apoi Austro-Ungar.