Patrimoniul istoric şi etnografic – parte a dezvoltării
durabile a turismului în Bucovina
HERITAGE
MIS-ETC Code: 829

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”

Imagini

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”

Coordonate GPS (47.950794219971; 26.067672729492)
Regiunea (judeţul) Suceava
Raionul Siret
Localitatea Siret
Adresa sttr. Parcului, nr.1
Categoria Obiective religioase
Anul înfiinţării/prima atestare 1673
Grupul etnic Rom

Descrierea obiectivului

A fost ctitorită de către domnitorul Ştefan Petriceicu, iar din anul 2004 a fost inclusă în lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. După cum afirmă istoricul Nicolae Iorga, în perioada anilor 1672-1674, domnitorul Ştefan Petriceicu ar fi construit o biserică ortodoxă, cu acelaşi hram ca şi al bisericii dominicanilor. Domnitorul moldovean a clădit în anul 1673 şi Biserica Sf. Onufrie, aflată în apropiere. Până în jurul anului 1800, Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret avea un cimitir în curte, acesta fiind mutat atunci în cartierul Ruşi. Intrarea în curtea bisericii se făcea prin partea de est (actuala grădină publică), în dreapta şi stânga aleii fiind morminte. Cimitirul se întindea mult şi în partea de vest, unde este astăzi Piaţa Unirii. În jurul anului 1800 a fost demolat turnul-clopotniţă (aflat în exteriorul bisericii), iar clopotele au fost aşezate în interiorul bisericii. Biserica a fost reparată în anul 1831 şi apoi în 1893. Reparaţiile din 1831 au dus la închiderea pridvorului deschis. Terenul bisericii a fost restrâns din ce în ce mai mult. După mutarea cimitirului din curtea bisericii, în anul 1862 s-a nivelat terenul din jur şi s-a amenajat aici Grădina publică aflată în partea de est. Terenul din faţa bisericii a fost vândut primăriei, care a amenajat aici piaţa centrală a oraşului. Parohul bisericii a intervenit la Cernăuţi şi la Viena pentru obţinerea aprobării de îngrădire a puţinului teren rămas. S-a construit un gard de scânduri, înlocuit apoi cu un grilaj de fier forjat pe soclu de piatră. La săparea şanţului au fost descoperite schelete omeneşti, care au fost puse în două sicrie mari şi îngropate în cimitir, precum şi două gropi comune cu câte 10 schelete, care proveneau probabil din timpul epidemiei de din 1770. Reparaţiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărţitor dintre pronaos şi naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turlă, s-a curăţat pictura şi s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparaţii îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatra Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea fiind reparată în 1926. Noi lucrări de reparaţii ale lăcaşului de cult au avut loc apoi în anii '90 ai secolului al XX-lea. Între anii 1988-1993, cât s-au efectuat reparaţii şi s-a repictat Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", slujbele religioase s-au săvârşit în fosta biserica luterana. În anul 1996, s-a format Parohia "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" prin desprinderea din Parohia "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" din Siret.