| Coordonate GPS | (47.842578887939; 25.917514801025) |
| Regiunea (judeţul) | Suceava |
| Raionul | Suceava |
| Localitatea | Rădăuţi |
| Adresa | Bogdan Vodă 4-6 |
| Categoria | Obiective religioase |
| Anul înfiinţării/prima atestare | 1359 |
| Grupul etnic | Rom |
Mănăstirea Bogdana care are hramul Sf. Nicolae, reprezintă cel mai vechi lăcaş de cult cu zid din Moldova, construit în timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365), anul 1359 fiind considerat anul întemeierii celui de-al doilea stat românesc independent Moldova. Semnificaţia Mănăstirii Bogdana este multiplă întrucât este legată şi de ideea de neatârnare politică şi religioasă (graniţă cu regate catolice Ungaria, Polonia). Forma bisericii a fost păstrată în decursul timpului, o singură modificare a fost adusă de către Alexandru Lăpuşneanu, în anul 1559, când i-a fost adăugat pridvorul. Este o biserică bine proporţionată având bine delimitate cele trei compartimente: altar, naos şi pronaos. Comunicarea între acestea se face prin arcade în arc frânt care se sprijină pe stâlpi puternici de piatră. Naosul este despărţit de pronaos printr-un perete străpuns la mijloc de o uşă. Tendinţa de a frânge unele arce şi bolţi, precum şi contraforturile ce sprjină zidurile groase exprimă influenţa arhitecturii gotice. Chenarele din piatră cioplită ale ferestrelor sunt tot de sorginte gotică, însă au fost introduse mai târziu în construcţie, se pare a urmare a lucrărilor realizate în secolul XVI de către Alexandru Lăpuşneanu. Forma dreptunghiulară a clădirii, netezimea pereţilor sprijiniţi pe contraforturi, cu ferestre mici, acoperişul cu şindrilă, ţuguiat şi fără turlă, al cărui povârniş este frânt spre poale, ocniţe semicirculare sub cornişă, demonstrează simplitatea, sobrietatea şi armonia arhitecturii ţărăneşti şi bisericilor construite de oamenii din popor din acea vreme. Pictura bisericii a fost refăcută în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, restaurată în secolul XVIII şi repictată la sfârşitul secolului al XIX-lea. Din pictura originală se mai păstrează: Cina cea de taină, Împărtăşirea apostolilor cu vin şi Spălarea picioarelor apostolilor. Tabloul votiv este greu de identificat datorită repictărilor şi a dispariţiei inscripţiilor. Biserica este necropola Muşatinilor, primii voievozi ai Moldovei şi strămoşi ai lui Ştefan cel Mare. Acesta le-a împodobit mormintele prin deocorarea lespezilor, lucru făcut de către Jan (ceh sau slovac), prin tehnica denumită „relief plat”. Motivul cel mai des întâlnit este cel al palmetei (frunză de acant stilizată), foarte răspândit în Grecia, Bizanţ, Kiev şi Novgorod. Turnul clopotniţei, clădit din piatră la 1781, adăposteşte clopotul dăruit mănăstirii de către Ştefan cel Mare.
