Patrimoniul istoric şi etnografic – parte a dezvoltării
durabile a turismului în Bucovina
HERITAGE
MIS-ETC Code: 829

Mănăstirea Teodoreni (Todireni)

Imagini

Mănăstirea Teodoreni (Todireni)

Coordonate GPS (47.676322937012; 26.289886474609)
Regiunea (judeţul) Suceava
Raionul Suceava
Localitatea Suceava
Adresa Cuza Voda 19
Categoria Obiective religioase
Anul înfiinţării/prima atestare 1597
Grupul etnic Rom

Descrierea obiectivului

Ansamblul Mănăstirii Teodoreni este alcătuit din următoarele 4 obiective: Biserica "Înălțarea Domnului" (secolele XVI – XVIII), chiliile vechi (sfârșitul secolului al XVI-lea), turnul clopotniță (1597) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea). În anul 1472, pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe locul acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni, denumit ulterior Burdujeni. Biserica are o formă trilobată, cu ziduri de peste un metru grosime. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală portretele lui Teodor Movilă și al fiului său, Ioan, care se află pe peretele din stânga al pronaosului.