| Coordonate GPS | (47.641590118408; 26.262853622437) |
| Regiunea (judeţul) | Suceava |
| Raionul | Suceava |
| Localitatea | Suceava |
| Adresa | Ioan Vodă Viteazul 2 |
| Categoria | Obiective religioase |
| Anul înfiinţării/prima atestare | 1522 |
| Grupul etnic | Rom |
Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991). Aici se află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuți (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei). Complexul monstic cuprinde 5 obiective: Biserica „Sf. Gheorghe” (1514-1522), turnul clopotniță (1589), clisiarnița - paraclis (1629), stăreția (secolul al XIX-lea), corpul de chilii (secolul al XIX-lea). În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica „Sf. Gheorghe” din cadrul mănăstirii, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Domnitorul Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. A fost destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei și a fost pictată, atât la interior cât și la exterior, între anii 1532-1534, în timpul domniei lui Petru Rareș, programul iconografic fiind caracteristic monumentelor realizate în această perioadă. În 1579 mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat pridvorul. În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a mutat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Biserica Mirăuți. Tot atunci a fost adăugat un pridvor și s-a construit turnul clopotniță de pe latura nordică a incintei. La Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Tot acolo au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă sau slavonă. Între anii 1898-1910, arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc.
