Muzeul Megalitilor

Imagini

Descrierea obiectivului

Megaliţii monumente funerare sau religioase ale civilizaţiilor preistorice (neolitic şi începutul epocii bronzului), sunt întâlnite aproape peste tot în lume. Datorită acestui fapt era firesc ca şi în Carpaţi să fie descoperite astfel de blocuri cioplite cu inscripţii pe ele. Acest lucru poate fi legat şi de faptul că cetăţile dacilor se găseau îndeosebi în zone montane. Megaliţii de la Gura Haitii au fost descoperiţi în data de 5 iulie 1987, de către Claudiu Paţa, fiul lui Vasile Paţa cu care plecase la cules de fragi pe valea Paltinu. La aproximativ 400 m de confluenţa cu pârâul Haita a descoperit un bloc pe care a observat un cerc cu „spiţe” semicirculare, incizate pe suprafaţa lui, iar în apropiere un al doilea bloc prelucrat mai simplu fără gravuri. Megalitul prezintă urme evidente de prelucrare, evidenţiate prin detaşarea celor doi umeri de pe feţele cu gravuri. Se mai păstrează urma şanţului de tăiere, cât şi dovada desprinderii părţii tăiate. Gravurile sunt realizate pe un bloc andezitic cu augit şi hipersten, colorat în roşu, fiind incizate destul de adânc, probabil cu o unealtă din metal. Pe latura principală a megalitului se observă cercuri cu punct, cercuri cu raze, cercuri concentrice, cercuri cu semicercuri în interior. Cel mai mare cerc are aproximativ 21,5 cm diametru, iar razele lui sunt dispuse la distanţe egale. De la circumferinţa cercului mai porneşte o incizie ce are formă de crosă. Deasupra cercului mare mai apare o reprezentare constituită din două cercuri concentrice. Probabil, gravurile care apar pe faţa principală sunt subordonate cultului soarelui. Celălat bloc de formă regulată poate constitui sprijin pentru placa unui dolmen. Frumuseţea unor astfel de piese este de apreciat întrucât constituie elemente ce contribuie la demonstrarea existenţei unor civilizaţii străvechi în aceste locuri minunate.

• 

• 

• 

• 

Înapoi